Un soricel destept

Acest sobo e destept de rupe si este groasnic de urat doar no fi fain nu ?.

Este o zi superba de vara, terasele sunt pline, mirosul de mici abunda, berea te indeamna sa o savurezi la umbra, strandul este deodata spatiul de vis la care ai visat, vrei sa simti nisipul sub picioare iar muzica latino parca te cheama sa te zbantui. O atmosfera superba de vacanta iar noi stam si vorbim despre soareci, cred ca nu mai suntem normali cu criza asta. Am luat-o razna cu toti; mai bine hai sa mergem sa ne distram si sa nu ne mai pierdem vremea cu filmulete cu soricei destepti. Uite cine vorbea; oare ce mai caut aici?

Cred ca nu sunteti singurii pentru ca aici pot sa subscriu si eu la teama de soareci. Nu conteaza daca e mic sau mare, daca e destept sau nu, este soarece si este pur si simplu oribil. Nu ii inteleg pe cei care isi iau ca si animale de companie niste hamsteri pentru ca sunt practic la fel de scarbosi ca orice alt sobolan. Nu as pune mana pe asa ceva si mai vad cateodata la televizor in vreun film o aglomeratie de soareci de se ridica parul pe mine. Aia care au filmat acolo scena trebuie sa fie adevarati eroi daca au putut sa stea inconjurati de asemenea vietuitoare. Ma uit la imaginea asta si nu inteleg cum poate cineva sa puna mana pe chestia aia blanoasa si scabroasa. Dumnezeule, ce oribil, singurul soarece care imi place este Jerry din desene animate

Chiar ca m-am distrat foarte tare; nu imi pot imagina cum de aveai o asemenea pasiune pentru vietatile astea atat de sinistre pe care nu le pot suporta. Mi s-a intamplat si mie la un moment dat sa vina tata acasa cu un soarece in geanta; lucra la cfr si statea mult prin dormitoare cum era inainte asa ca ne-a adus acasa o chestie de-asta cu blana care m-a speriat ingrozitor. L-am alergat o gramada prin casa desi nu stiu de ce pentru ca daca se oprea, lesinam de frica. Nu ma puteam apropia sub nicio forma de el iar cand s-a urcat pe perdea am zis ca mor de frica. Parca ma si vedeam in postura de a ma trezi cu el in cap daca pica acea perdea de care tragea mama disperata. De atunci am luat si mai tare frica soriceilor si acum daca vad unu pe strada, fie el si mort, o iau la fuga sau trec direct pe partea cealalta. Mi se par oribile aceste animale si cred ca daca as fi patit eu treaba aia cu papucul, cum ai patit tu, nu as fi fost om multa vreme. Mi s-a intamplat o singura data sa vina acasa pisica mea cu un soarece in gura si sa mi-l puna la picioare de am zis ca mor. Nu o sa uit chestia asta; mi-e frica de ei de nu mai pot. Chiar ca am dezvoltat o adevarata fobie

Nu am suportat niciodata soarecii desi cand eram mica aveam o pasiune nebuna sa ma bag acolo unde tin bunicii porumbul, adica in leasa cum se spune pe la noi prin Muntenia. Am uitat sa va spun ca am crescut la tara si aveam o gramada de pisici care mai de care mai suparata pe bietii soricei. Spun bieti pentru ca incerc sa ma pun la mintea de atunci cand imi placeau la nebunie si nu am nici cea mai vaga idee ce era in capul meu de ii tratam cu atata atentie. Si ma chinuiam sa ma urc in leasa cu scara si stateam acolo cu orele doar doar o sa prind si eu vreun soricel. Practic ma luptam sa bat pisicile la capitolul vanatoare de soareci si cateodata recunosc ca eu castigam. stateam cuminte si asteptam acolo si se mai intampla sa treaca vreunul peste picioarele mele. Nu ma speriam ba chiar ma chinuiam sa il prind de codita si apoi coboram de acolo cu el in timp ce soarecele se zbatea de nebun. Il tineam asa si ii alergam pe toti prin curte de parca asta imi dadea putere. Cand ma supara cineva, ma duceam sa prind repede un soricel si ma apucam sa ii aplic o corectie. Imi aduc aminte cum aratau puii aia mici si roz si acum parca simt ca trec peste picioarele mele si mi se ridica parul in cap. Aveam un curaj tampit de copil si i-am terorizat toata copilaria pe cei apropiati. S-a mai intamplat sa bag si piciorul in papuc intr-o seara si sa dau peste ceva moale, o blanita gri oribila pe care nu va doresc sa o simtiti sub picioare. Daca m-as intoarce in timp, pot sa va spun ca nu am avut nici cea mai mica reactie, asa cum nu aveam de exemplu nici cand serpii de gradina imi treceau peste picioare in timp ce stateam linistita si ma jucam in iarba. Imi aduc aminte si de serpii de la talpa casei si de soarecii care se prindeau zi de zi in capcanele de sub pat la fel cum imi aduc aminte si de joaca neastamparatilor de soricei din pod. Va dati seama ce amintiri din copilarie am eu? Il bat pe Creanga la capitolul asta, as putea chiar sa scriu povesti de groaza pentru copii

Asta e so mai sobolanu\'